O imensa gargara s-a revarsat peste oras odata cu ideea primarului Sorin Apostu (PD-L) de a propune Clujul drept Capitala Culturala a Europei pentru 2020. La concurenta se mai afla Timisoara. Argumentele Primariei le-am gasit tiparite de municipalitate pe o fituica (foto) ce vorbeste despre “orasul comoara”, propunind “descoperirea” acestor asa-zise comori.
Surprinzator, unul din sustinatorii proiectului este tocmai peuneristul Ionel Vitoc.
Lista in sine este socanta! Incepe cu Bastionul Croitorilor si urmeaza: Statuia lui Sf. Gheorghe, Universitatea Babes-Bolyai, Gradina Botanica, Biserica Calvaria, Casa Matei Corvin, Biserica Romano-Catolica Sf.Mihail, Muzeul de Arta Cluj, Teatrul National “Lucian Blaga”, Catedrala Ortodoxa,
Crucea de pe Cetatuie, Muzeul Etnografic.
Si-acum, sa vedem despre ce este vorba! Bastionul Croitorilor face parte din vechile fortificatii ale orasului, recent razuit si umplut de termopane de catre Primarie. Nu discutam cit de nimerite au fost aceste masuri. Notam doar ca “razuiri” si termopanari din astea n-am prea vazut nicaieri prin Europa. Asezarea in capul listei o consideram doar o fudulire inutila a Primariei. De apreciat, insa, stradania actualului edil de a scoate in valoare minunatiile arhitecturale ale orasului. Vorbim aici si de “piata mica” de odinioara, din vecinatatea Bisericii franciscane (Piata Muzeului), de vechiul zid de pe Potaissa ce urmeaza a fi restaurate.
Statuia lui Sf. Gheorghe
omorind balaurul este o copie. Originalul se afla la Praga, sus, in cetate (foto). In schimb, in spatele statuii avem o biserica – e drept, nu ortdoxa, ci reformata, motiv pentru care Primaria nu poate vorbi despre ea, constructia in sine fiind una din cele mai importante constructii gotrice de pe teritorul Transilvaniei.
Biserica a fost construita pe vremea lui Matei Corvin, actualmente adapostind si o orga impresionanta, din cite stim a doua ca marime dupa cea din Biserica Neagra de la Brasov. Nu mai vorbim de colectia de balzoane, cea mai importanta din toata Romania. Blazoane, sigur, ale unora care nu aveau nume romanesc. Nasol… Deci hai sa nu vorbim despre asta.
Universitatea Babes-Bolyai , nu este nici vreo cladire deosebita, nu este nici vreo universitate renumita. Cu atit mai putin pentru turistii straini. Mai mult, conducerea universitatii a evacuat Filarmonica din vechiul sediu, trimitind-o in pribegie.
Gradina Botanica este intr-adevar importanta si e bine ca a fost pusa pe lista. Sigur ca nu exista nici macar o parcare pentru eventualii turisti.
Biserica Calvaria este situata in Cartierul Manastur, intr-o zona hidoasa. Dincolo de cutumiara mizerie din zona si a blocurilor ceausiste, a podului mizgalit cu graffiti, a prafului si galagiei infernale cauzate de trafic, nu exista nici macar o tablita indicatoare care sa sugereze ca biserica ar fi vreun monument ori ca aici s-ar fi petrecut vreodata ceva. Ca sa ajungi aici, turist strain fiind, trebuie sa ai stomacul tare. Caci Capitala Culturala “ocroteste” gardul verde cu garduri din sirma in toata zona! Iar ajuns aici, ce faci?
Urmeaza casa Matei Corvin. In opinia noastra, Matei Corvin ar trebui sa fie punctul central al intregii povesti. E singurul domnitor care s-a nascut aici, care a lasat urme, care a facut ceva pentru orasul Cluj. Oare cite orase se pot mindri ca la ei s-a nascut un rege, ca are o casa acolo? Casa in sine, construita in sec. al XV-lea este slutita de o placa pusa de Gheorghe Funar alaturi de cea comandata de Francisc Iosif. Nu-i asa,
doua “personalitati” de acelasi calibru. In plus, grupul statuar Matei Corvin a fost slutit tot de Funar cu o placa continind un text schizofren.
Pe locul 7!!! gasim Biserica Sf. Mihail. Doamne, fereste! Este romano-catolica. I-ajunge si locul 7. Aceasta reprezinta una din cele mai valoroase monumente gotice si emblema orasului. Dar de ce ar trebui sa ne inteereseze?
Muzeul de arta, iarasi, cunoscut drept Palatul Banffy, un important edificiu baroc din sec. XVII, lasat in paragina, a apartinut contelui Banfy! Ungur, din nefericire. Ca atare, nu i se poate pomeni numele. Este considerat cel mai reprezentativ edificiu baroc din toata Transilvania. Deci, locul 8. Cit despre Muzeul de Arta, hai sa nu intram in amanunte! Vai de steaua ei! Singura intrebuintare ghicita aici este amenajarea unei circiumi in aer liber pe timpul verii. Cu o servire deplorabila, evident.
Peste drum, se afla casa Hintz. Nu exista, desigur, nici o referire la asta. Desi gazduieste una din cele mai rare muzee – al farmaciei! Casa a apartinut farmacistului Hintz, ne-roman si acesta. Cladirea adapostea prima farmacie a Clujului, inca de la 1573!
Teatrul
National “Lucian Blaga”, este de fapt Opera, si a fost construita de austriecii de la Fellner & Helmer, fiind o cladire monument istoric, in atentia UNESCO. Deci… Lucian Blaga. Numai printr-o minune parcul din spatele Operei a fost salvat din ghearele lui Funar, care isi dorea aici un platou betonat pentru ceremonii militare.
Catedrala Ortodoxa este o constructie din 1920. Relativ noua. Dincolo de faptul ca este ortodoxa, nu i se pot atribui mari cuvinte pentru a o descrie. E o biserica impunatoare. Situat peste drum de Opera, gazduieste in fata kitsch-ul lui Avram Iancu realizat tot pe vremea lui Funar, o injghebatura pseudo-artistica de toata jena. Actuala administratie s-a straduit in schimb sa o asezoneze si cu o fintina chinezeasca cu jeturi si muzica. Puteau eventual sa-i ataseze si un ceas cu cuc.
Locul 11 pe lista este “Crucea de pe Cetatuie“. Hilar! Crucea, realizata tot de Funar! Asta, in conditiile in care Cetatuia este o fortificatie habsburgica ce dateaza din 1715, fiind poate cea mai veche cetate de tip Vauban din Transilvania. Cetatuia a adapostit si o temnita in perioada Revolutiei de la 1848, aici fiind executat printre altii si Stephan Ludwig Roth. In memoria celor executati a fost ridicata o cruce de fier, distrusa de comunisti, in locul careia a realizat Funar noua cruce. Dar nu mai bine ne mindrim cu Funar decit cu habsburgii? Ca deh, de Funar a auzit toata Europa, iar un mic muzeu al ororilor regimului Funar merita vazut de orice om cult de pe acest continent! Sigur ca da.
Deci, a pune crucea pe lista, in detrimentul edificiului fortificat, doar pentru ca este de sorginte habsburgica denota ca vechile conceptii peuneriste n-au apus. Dimpotriva! De altfel, administratia Apostu-Boc n-a reusit nici macar sa revina la stema initiala a Clujului (foto).
Noua stema, nu e nici un secret, apartine tot lui Funar, reprezentind celebra “ghilotina” a memorandistilor si ceva cap de lup dacic etc. O aberatie de prost gust.
Administratia locala, pare-se, vrea sa inventeze gaura din macaroana si a decis sa vina cu o alta “noua stema”, de parca cea veche n-ar fi suficient de buna, si nu ar reprezenta nobletea si virsta orasului, statutul sau aparte, pina la urma insasi apartenenta la spatiul european de care tot vorbim.
Spre exemplu, steme asemanatoare au si Bratislava, si Praga.
Iar stema orasului o pun peste tot: pe tricouri, sepcute, stegulete, cani, pe cladiri, in vitrine, inclusiv pe capacele de canal. Sint mindri de stema lor! O respecta. Este legatura cu trecutul, insasi radacina lor in istorie. De ce si-ar bate joc de asa ceva? De ce ar pune o stema “noua”? Poate ceva cu un compas si o carte, cum ne-a cadorisit Ceausescu? La fel, orasul se numeste Cluj-Napoca, pentru ca asa au vrut niste comunisti. Este o denimire cretinoida. Clujul trebuie sa se numeasca Cluj! Simplu.
Stiti, Ceausescu a fost impuscat.
La fel, Primaria nu vrea sa vorbeasca despre: Biserica Reformata cu Cococs, Biserica franciscana, Biserica evanghelica, Biserica piaristilor, Biserica Sf. Petru, Biserica Reformata din Orasul de Jos, Biserica Unitariana etc. Nu vrea sa vorbeasca nici despre Casa Heltai, Palatul Babos, Palatul Urania, Palatul Berde, Palatul Josika, Palatul Rhedey, Palatul Reduta, Palatul Elian, Palatul Teleki, Palatul Szeky, Palatul Toldalagi-Korda etc.
Ca sa dam un singur exemplu, Palatul Josika, din centru, cea cu data renovarii pe frontispiciu, sau “casa cu coloane”, ridicat in stilul neoclasicist, a adapostit principii si guvernatorii Transilvaniei. Dar, nasol, nici acestia nu erau romani! La fel, pe casa vecina vom putea observa un blazon al contelui Rhedey. De partea cealalta, distingem Casa contesei Wass etc. Fiecare, cu propria poveste. Desigur, necunoscuta celor mai multi.
La fel, Cimitirul Hazsongard – unul din cele mai mari cimitire din sudul Europei, intens vizitat de turisti, adaposteste o sumedenie de monumente nobiliare. Ce folos? La fel, Biblioteca Centrala Universitara, nascuta odata cu Universitatea Franz Joseph din Cluj (deci nu Babes-Bolyai, iarasi cam nasol!), ce adaposteste peste 3 milioane de volume si o colectie de incunabule…
A nega insa o buna parte a istoriei Transilvaniei, a matura sub pres o gramada de valori autentice ale Clujului, in detrimentul aiurelilor nationaliste ale lui Funar, reprezinta o grava eroare. Nu, Clujul nu poate fi capitala culturala a Europei cu edificii precum statuia lui Avram Iancu! Nu se poate mindri cu o Universitate situata pe locul un milion in topul universitatilor europene, oricit ne-am bate cu pumnii in piept ca e mare si tare.
O mentiune aparte: Hotelul Biasini. De ce nu se vorbeste despre acest loc? Pai foarte simplu! Pentru ca aici s-au intilnit conducatorii Revolutiei de la 1848, Nicolae Balcescu si Petofi Sandor. Ce au vrut ei? Sa unifice cele “doua” revolutii. Adica revolutia romana si cea maghiara impotriva austriecilor. De ce nu s-a intilnit Balcescu cu Avram Iancu? Poate pentru ca acesta era contrarevolutionar?
Dar hai sa nu-i necajim pe reprezentantii noii drepte, navetisti care au invatat alta istorie.
Populatia clujului atinge 500.000 de suflete la ora actuala, in buna masura de sorginte rurala, cu o cultura precara, cu o scolarizare deficitara, cu apucaturi suburbane. Adevarata cultura si civilizatie nu o pot reprezenta nici eternele manifestari folclorice, nici manelele. Clujul este un oras cu o Filarmonica in surghiun, cu parc schilodit, cu monumente lasate in paragina. Cu mincatori de saminta ce-si sufla mucii pe trotuar si umbla cu cusme in cap. Cu indivizi care pun gard de sirma in jurul gardului viu. Care nu calca pe iarba. Dar care vor beton in loc de flori. Care-si usca izmenele pe sirma in balcoane, convietuiesc cu gindacii de bucatarie, dar urasc proprietarii de ciini, si put in troleibuz de-ti muta nasul.
Articol copiat de pe : http://ghilotina.wordpress.com/2010/04/07/o-duzina-de-motive-pentru-care-clujul-n-ar-trebui-sa-ajunga-capitala-culturala-a-europei-in-2020/
Surprinzator, unul din sustinatorii proiectului este tocmai peuneristul Ionel Vitoc.Lista in sine este socanta! Incepe cu Bastionul Croitorilor si urmeaza: Statuia lui Sf. Gheorghe, Universitatea Babes-Bolyai, Gradina Botanica, Biserica Calvaria, Casa Matei Corvin, Biserica Romano-Catolica Sf.Mihail, Muzeul de Arta Cluj, Teatrul National “Lucian Blaga”, Catedrala Ortodoxa,
Crucea de pe Cetatuie, Muzeul Etnografic.
Si-acum, sa vedem despre ce este vorba! Bastionul Croitorilor face parte din vechile fortificatii ale orasului, recent razuit si umplut de termopane de catre Primarie. Nu discutam cit de nimerite au fost aceste masuri. Notam doar ca “razuiri” si termopanari din astea n-am prea vazut nicaieri prin Europa. Asezarea in capul listei o consideram doar o fudulire inutila a Primariei. De apreciat, insa, stradania actualului edil de a scoate in valoare minunatiile arhitecturale ale orasului. Vorbim aici si de “piata mica” de odinioara, din vecinatatea Bisericii franciscane (Piata Muzeului), de vechiul zid de pe Potaissa ce urmeaza a fi restaurate.
Statuia lui Sf. Gheorghe
omorind balaurul este o copie. Originalul se afla la Praga, sus, in cetate (foto). In schimb, in spatele statuii avem o biserica – e drept, nu ortdoxa, ci reformata, motiv pentru care Primaria nu poate vorbi despre ea, constructia in sine fiind una din cele mai importante constructii gotrice de pe teritorul Transilvaniei.
Biserica a fost construita pe vremea lui Matei Corvin, actualmente adapostind si o orga impresionanta, din cite stim a doua ca marime dupa cea din Biserica Neagra de la Brasov. Nu mai vorbim de colectia de balzoane, cea mai importanta din toata Romania. Blazoane, sigur, ale unora care nu aveau nume romanesc. Nasol… Deci hai sa nu vorbim despre asta.
Universitatea Babes-Bolyai , nu este nici vreo cladire deosebita, nu este nici vreo universitate renumita. Cu atit mai putin pentru turistii straini. Mai mult, conducerea universitatii a evacuat Filarmonica din vechiul sediu, trimitind-o in pribegie.
Gradina Botanica este intr-adevar importanta si e bine ca a fost pusa pe lista. Sigur ca nu exista nici macar o parcare pentru eventualii turisti.
Biserica Calvaria este situata in Cartierul Manastur, intr-o zona hidoasa. Dincolo de cutumiara mizerie din zona si a blocurilor ceausiste, a podului mizgalit cu graffiti, a prafului si galagiei infernale cauzate de trafic, nu exista nici macar o tablita indicatoare care sa sugereze ca biserica ar fi vreun monument ori ca aici s-ar fi petrecut vreodata ceva. Ca sa ajungi aici, turist strain fiind, trebuie sa ai stomacul tare. Caci Capitala Culturala “ocroteste” gardul verde cu garduri din sirma in toata zona! Iar ajuns aici, ce faci?
Urmeaza casa Matei Corvin. In opinia noastra, Matei Corvin ar trebui sa fie punctul central al intregii povesti. E singurul domnitor care s-a nascut aici, care a lasat urme, care a facut ceva pentru orasul Cluj. Oare cite orase se pot mindri ca la ei s-a nascut un rege, ca are o casa acolo? Casa in sine, construita in sec. al XV-lea este slutita de o placa pusa de Gheorghe Funar alaturi de cea comandata de Francisc Iosif. Nu-i asa,
doua “personalitati” de acelasi calibru. In plus, grupul statuar Matei Corvin a fost slutit tot de Funar cu o placa continind un text schizofren.
Pe locul 7!!! gasim Biserica Sf. Mihail. Doamne, fereste! Este romano-catolica. I-ajunge si locul 7. Aceasta reprezinta una din cele mai valoroase monumente gotice si emblema orasului. Dar de ce ar trebui sa ne inteereseze?
Muzeul de arta, iarasi, cunoscut drept Palatul Banffy, un important edificiu baroc din sec. XVII, lasat in paragina, a apartinut contelui Banfy! Ungur, din nefericire. Ca atare, nu i se poate pomeni numele. Este considerat cel mai reprezentativ edificiu baroc din toata Transilvania. Deci, locul 8. Cit despre Muzeul de Arta, hai sa nu intram in amanunte! Vai de steaua ei! Singura intrebuintare ghicita aici este amenajarea unei circiumi in aer liber pe timpul verii. Cu o servire deplorabila, evident.
Peste drum, se afla casa Hintz. Nu exista, desigur, nici o referire la asta. Desi gazduieste una din cele mai rare muzee – al farmaciei! Casa a apartinut farmacistului Hintz, ne-roman si acesta. Cladirea adapostea prima farmacie a Clujului, inca de la 1573!
Teatrul
National “Lucian Blaga”, este de fapt Opera, si a fost construita de austriecii de la Fellner & Helmer, fiind o cladire monument istoric, in atentia UNESCO. Deci… Lucian Blaga. Numai printr-o minune parcul din spatele Operei a fost salvat din ghearele lui Funar, care isi dorea aici un platou betonat pentru ceremonii militare.
Catedrala Ortodoxa este o constructie din 1920. Relativ noua. Dincolo de faptul ca este ortodoxa, nu i se pot atribui mari cuvinte pentru a o descrie. E o biserica impunatoare. Situat peste drum de Opera, gazduieste in fata kitsch-ul lui Avram Iancu realizat tot pe vremea lui Funar, o injghebatura pseudo-artistica de toata jena. Actuala administratie s-a straduit in schimb sa o asezoneze si cu o fintina chinezeasca cu jeturi si muzica. Puteau eventual sa-i ataseze si un ceas cu cuc.
Locul 11 pe lista este “Crucea de pe Cetatuie“. Hilar! Crucea, realizata tot de Funar! Asta, in conditiile in care Cetatuia este o fortificatie habsburgica ce dateaza din 1715, fiind poate cea mai veche cetate de tip Vauban din Transilvania. Cetatuia a adapostit si o temnita in perioada Revolutiei de la 1848, aici fiind executat printre altii si Stephan Ludwig Roth. In memoria celor executati a fost ridicata o cruce de fier, distrusa de comunisti, in locul careia a realizat Funar noua cruce. Dar nu mai bine ne mindrim cu Funar decit cu habsburgii? Ca deh, de Funar a auzit toata Europa, iar un mic muzeu al ororilor regimului Funar merita vazut de orice om cult de pe acest continent! Sigur ca da.
Deci, a pune crucea pe lista, in detrimentul edificiului fortificat, doar pentru ca este de sorginte habsburgica denota ca vechile conceptii peuneriste n-au apus. Dimpotriva! De altfel, administratia Apostu-Boc n-a reusit nici macar sa revina la stema initiala a Clujului (foto).
Noua stema, nu e nici un secret, apartine tot lui Funar, reprezentind celebra “ghilotina” a memorandistilor si ceva cap de lup dacic etc. O aberatie de prost gust.
Administratia locala, pare-se, vrea sa inventeze gaura din macaroana si a decis sa vina cu o alta “noua stema”, de parca cea veche n-ar fi suficient de buna, si nu ar reprezenta nobletea si virsta orasului, statutul sau aparte, pina la urma insasi apartenenta la spatiul european de care tot vorbim.
Spre exemplu, steme asemanatoare au si Bratislava, si Praga.
Iar stema orasului o pun peste tot: pe tricouri, sepcute, stegulete, cani, pe cladiri, in vitrine, inclusiv pe capacele de canal. Sint mindri de stema lor! O respecta. Este legatura cu trecutul, insasi radacina lor in istorie. De ce si-ar bate joc de asa ceva? De ce ar pune o stema “noua”? Poate ceva cu un compas si o carte, cum ne-a cadorisit Ceausescu? La fel, orasul se numeste Cluj-Napoca, pentru ca asa au vrut niste comunisti. Este o denimire cretinoida. Clujul trebuie sa se numeasca Cluj! Simplu.
Stiti, Ceausescu a fost impuscat.
La fel, Primaria nu vrea sa vorbeasca despre: Biserica Reformata cu Cococs, Biserica franciscana, Biserica evanghelica, Biserica piaristilor, Biserica Sf. Petru, Biserica Reformata din Orasul de Jos, Biserica Unitariana etc. Nu vrea sa vorbeasca nici despre Casa Heltai, Palatul Babos, Palatul Urania, Palatul Berde, Palatul Josika, Palatul Rhedey, Palatul Reduta, Palatul Elian, Palatul Teleki, Palatul Szeky, Palatul Toldalagi-Korda etc.
Ca sa dam un singur exemplu, Palatul Josika, din centru, cea cu data renovarii pe frontispiciu, sau “casa cu coloane”, ridicat in stilul neoclasicist, a adapostit principii si guvernatorii Transilvaniei. Dar, nasol, nici acestia nu erau romani! La fel, pe casa vecina vom putea observa un blazon al contelui Rhedey. De partea cealalta, distingem Casa contesei Wass etc. Fiecare, cu propria poveste. Desigur, necunoscuta celor mai multi.
La fel, Cimitirul Hazsongard – unul din cele mai mari cimitire din sudul Europei, intens vizitat de turisti, adaposteste o sumedenie de monumente nobiliare. Ce folos? La fel, Biblioteca Centrala Universitara, nascuta odata cu Universitatea Franz Joseph din Cluj (deci nu Babes-Bolyai, iarasi cam nasol!), ce adaposteste peste 3 milioane de volume si o colectie de incunabule…
A nega insa o buna parte a istoriei Transilvaniei, a matura sub pres o gramada de valori autentice ale Clujului, in detrimentul aiurelilor nationaliste ale lui Funar, reprezinta o grava eroare. Nu, Clujul nu poate fi capitala culturala a Europei cu edificii precum statuia lui Avram Iancu! Nu se poate mindri cu o Universitate situata pe locul un milion in topul universitatilor europene, oricit ne-am bate cu pumnii in piept ca e mare si tare.
O mentiune aparte: Hotelul Biasini. De ce nu se vorbeste despre acest loc? Pai foarte simplu! Pentru ca aici s-au intilnit conducatorii Revolutiei de la 1848, Nicolae Balcescu si Petofi Sandor. Ce au vrut ei? Sa unifice cele “doua” revolutii. Adica revolutia romana si cea maghiara impotriva austriecilor. De ce nu s-a intilnit Balcescu cu Avram Iancu? Poate pentru ca acesta era contrarevolutionar?
Dar hai sa nu-i necajim pe reprezentantii noii drepte, navetisti care au invatat alta istorie.
Populatia clujului atinge 500.000 de suflete la ora actuala, in buna masura de sorginte rurala, cu o cultura precara, cu o scolarizare deficitara, cu apucaturi suburbane. Adevarata cultura si civilizatie nu o pot reprezenta nici eternele manifestari folclorice, nici manelele. Clujul este un oras cu o Filarmonica in surghiun, cu parc schilodit, cu monumente lasate in paragina. Cu mincatori de saminta ce-si sufla mucii pe trotuar si umbla cu cusme in cap. Cu indivizi care pun gard de sirma in jurul gardului viu. Care nu calca pe iarba. Dar care vor beton in loc de flori. Care-si usca izmenele pe sirma in balcoane, convietuiesc cu gindacii de bucatarie, dar urasc proprietarii de ciini, si put in troleibuz de-ti muta nasul.
Articol copiat de pe : http://ghilotina.wordpress.com/2010/04/07/o-duzina-de-motive-pentru-care-clujul-n-ar-trebui-sa-ajunga-capitala-culturala-a-europei-in-2020/
